Feel Good Tuesday : Filth (2013)

Bruce Robertson e un poliţist fanatic şi corupt, care e pe punctul de a obţine o promovare şi nu va lăsa nimic să-i stea în cale. I se dă cazul unei crime brutale şi presiunea pe care o simte să găsească făptaşul e mare fiindcă are colegi competitivi, care ar dori să-i fure promovarea, printre care Ray Lennox. În loc să-i dea bice în rezolvarea crimei, Bruce se preocupă cu împroşcarea colegilor cu noroi şi cu uneltiri prin care să-i întoarcă pe unii împotriva altora şi, astfel, să-i ţină departe de promovarea lui. Bruce seduce neveste de-ale colegilor sau le dă în vileag secretele compromiţătoare. Nimic nu e indecent pentru el. ( sursa : CineMagia )

Filth e dovada ca filmele englezesti sunt superioare ( din toate punctele de vedere ) filmelor hollywoodiene. Au un simt rafinat cand vine vorba de povesti satirice si ironice despre societatea din ziua de azi. Un exemplu asemanator ar fi Bronson, care caracterizeaza perfect starile de nebunie prin care poate trece orice persoana. Revenind, Filth aduce in discutie o poveste trista ( presarata cu momente de umor de calitate ), ce demonstreaza altor filme cum ar trebui sa arate o comedie neagra.

Marile avantaje ale filmului sunt scenografia, scenariul si prestatia actorilor. E destul de greu sa ecranizezi un roman ca Filth, iar tot meritul e al regizorului care a avut imaginatia sa portretizeze lumea haotica a lui Bruce.

Un alt factor important ce a facut din Filth un film bun este James McAvoy. E pur si simplu briliant! Se transforma intr-o persoana rea si misogina ( iar asta e destul de ciudat, tinand cont ca McAvoy e cunoscut drept un mielusel al Hollywood-ului ), si desi are toate insusirile negative care pot exista in personalitatea unei persoane, ajungi sa-l simpatizezi si sa-l compatimesti ( nu dau spoilere, va las sa vedeti cu ochii vostrii ). 

Si inainte de finalul recenziei, as vrea sa mentionez ca Filth seama destul de mult ca prezentare si poveste cu The Wolf of Wall Street, dar consider ca one-man-show-ul oferit de McAvoy este mai bun decat filmul lui Scorsese.

In concluzie : ganditi-va la Filth ca la o cursa de roller-coaster, care te ameteste, te vrajeste si te distreaza. Si ca la orice cursa de acest gen, parca mai vrei sa te dai odata imediat ce ajungi la finish. 

                                                 Nota : 9/10

Continue reading →

La Venus a la fourrure (2013)

Dupa carnagiul din 2012 al regizorului Roman Polanski, acesta revine pe ecrane cu un proiect interesant, ce pastreaza aerul teatral pe care l-a avut si pelicula anterioara.

Personajul principal, Thomas (Mathieu Amalric), e singur într-un cinematograf parizian, dezamăgit de calitatea slabă a candidatelor pentru rolul la care castingul tocmai s-a încheiat. Chiar înainte ca regizorul să plece, apare Vanda (Emmanuelle Seigner): e tot ceea ce regizorul urăşte mai tare: energică, vulgară, dezlănţuită, şi nu s-ar da în lături de la nimic pentru a obţine rolul. Deşi un pic constrâns să o distribuie în rol, Thomas va avea o surpriză: Vanda îşi înţelege perfect rolul şi întruchipează perfect personajul lui Leopold Masoch. Atracţia pe care Thomas o simte devine încet-încet obsesie. ( sursa : Cinemagia ).  

Cel mai mult mi-a placut ca Polanski n-a vrut doar sa prezinte piesa de teatru din care se inspira ( Venus in Fur este o piesa 

cunoscuta si jucat pe marile scene ale lumii ), ci si o parte din culisele auditiilor. Scenariul este frumos construit si prezentat. Felul in care personajele trec prin stari diferite si prin anumite stadii de comportament este alcatuit treptat si prezentat in detaliu ( spre exemplu : Vanda, de la femeia inocenta, putin prostuta, ciudata si plina de energie, ajunge antagonista povestii, in timp ce Thomas, dintr-un regizor rautacios, plin de el si putin misogin, as spune, devine un pampalau ). 

Cei doi actori ofera niste prestatii demne de laude. Emmanuelle Seigner este convingatoare in rolul Vandei si da dovada de mult talent actoricesc, iar Mathieu Amalric, pe care il mai remarcasem in filme precum The Diving Bell and the Butterfly sau recentul, The Grand Budapest Hotel, mi s-a parut remarcabil si dupa parerea mea, este unul dintre cei mai buni actori francezi ai momentului.  

In concluzie : nu este un film memorabil, dar este un film ce vine ca o gura de aer proaspat si care se joaca cu mintea spectatorului timp de 90 de minute. Are si cateva minusuri, ce scad putin valoarea filmului, dar nu sunt asa de importante pentru a fi mentionate. Per total, e un film bun. 

            

                                                                    Nota : 7/10

Continue reading →

Snowpiercer (2013)

Coreenii sunt maestrii atunci cand vine vorba de filme. Aproape orice pelicula venita din Asia fura toate premiile de la festivalurile importante  din aceasta bransa. Joon-ho Bong este deja renumit multumita filmelor The Host (2006) si Madeo (2009), asa ca noul sau film, Snowpiercer, era asteptat de toti cinefilii.

Actiunea filmului se petrece  intr-un viitor in care un experiment ecologic, care are drept scop  salvarea planetei de la incalzirea globala, esueaza si totul ingheata, zecimand toata populatia Terrei. Supravietuitorii sunt salvati de ambitiosul proiect al unui miliardar, Wildrof, care consta intr-un tren impartit in doua categorii : sfarsitul trenului este locuit de oameni simpli, tratati de gardieni cu violenta si ura si, in primele vagoane se regaseste clasa privilegiata, formata din oameni instariti, din inalta societate. Totul incepe atunci cand eroul nostru, Curtis, planuieste sa cucereasca trenul si sa porneasca o revolutie impotriva sistemului. 

Uitati de filmele apocaliptice de genul 2012 sau The Day After Tomorrow. Snowpiercer nu se incadreaza in tiparul acesta. Snowpiercer e un film de arta, poate fi asemanat cu Melancholia sau Perfect Sense din acest punct de vedere, chiar daca intre cele doua mentionate mai sus este vorba despre o apocalipsa interioara a personajelor. 

Snowpiercer a fost ca o gura de aer proaspat pentru mine. Am simtit, dupa multa vreme, ca vad ceva original. Scenariul si soarta personajelor sunt mai imprevizibile decat un episod din Game of Thrones; camera de filmat prezinta cadre superbe in stilul caracteristic cinematografiei coreene; scenografia luptelor este impresionanta, prezentand cateva elemente si din celebra scena din OldBoy. Actorii si-au facut treaba foarte bine. Chris Evans a fost surprinzator de bun, oferind una dintre cele mai buna prestatii din cariera lui, John Hurt este plin de naturalete, Tilda Swaton e fantastica, iar Jamie Bell aduce un plus de optimism filmului, prin inocenta sa. In rolurile secundare ii intalnim pe Ed Harris (chiar daca are o aparatie scurta, este fabulos ) si pe terminatorul roman, Vlad Ivanov, care merge pe modelul "Die Hard" si se remarca imediat prin privirea directa si dura.

In concluzie : absurd (in unele momente), original si fresh, Snowpiercer este, fara niciun dubiu, unul dintre cele mai bune filme ale deceniului. Aplauze!  

Nota : 9/10

Continue reading →

Roxanne (2013)

In ultimii ani, filmele romanesti s-au bazat pe aceeasi reteta : cadre lungi, replici seci si povesti triste petrecute in perioada comunista. Cu toate acestea, au existat si regizori mai indrazneti, care au incercat sa aduca un suflu nou cinematografiei romanesti, renuntand la reteta clasica a unei pelicule cu sanse mari la festivalele de film europene, precum Nae Caranfil ( Filantropica, Restul e tacere ) Adrian Sitaru ( Domestic ), Alexandru Maftei ( Buna, ce faci? ) s.a.m.d. . Printre cei enumerati, se adauga si debutantul regizor in lung-metraj, Valentin Hotea, care a prezentat publicului romanesc filmul Roxanne.

Roxanne spune povestea lui Tavi, un barbat ajuns la varsta de 38 de ani, caruia inca ii place sa copilareasca. Viata lui Tavi se schimba in ziua in care isi cere dosarul de la securitate si afla ca ar putea avea un fiu cu o fosta colega de liceu.

Pe langa scenariul bine scris si prestatia lui Serban Pavlu, care duce tot filmul in spate, am fost placut surprins de ritmul alert si de stabilitatea camerei de filmat. Daca in alte filme romanesti, precum Dupa Dealuri, camera se misca in toate partile, lasand impresia ca (,) cameramanul sufera de Parkinson, in Roxanne totul este filmat clar.

In concluzie : Dialogurile savuroase purtate intre Tavi si prietenul sau, Cretu si interpretarea lui Serban Pavlu fac din Roxanne un film de vazut.     
                     
                                            Nota : 7/10 

Continue reading →

Only Lovers Left Alive (2013)

Jim Jarmusch propune spectatorilor un altfel de film cu vampiri, mai serios si mai trist decat celelalte productii care au o tema asemanatoare, aparute in ultima perioada ( nu dau nume, le stiti si voi ).

Only Lovers Left Alive prezinta povestea de dragoste dintre Adam ( interpretat foarte bine de Tom Hiddleston ), un compozitor deprimat si revoltat de tot ce se intampla cu omenirea in prezent si Eva ( Tilda Swaton at her best ! ), sotia lui. Intr-o noapte, Eva pleaca din Tangier cu avionul pana in Detroit pentru as revedea sotul iubit. 

Jarmusch refuza sa ofere publicului o poveste cu vampiri ( stiti voi, mult sange, lupte si alte porcarii de genul ) si se bazeaza mai mult pe sentimente si pe iubirea profunda pe care personajele principale au trait-o de-a lungul timpului. Filmul este prezentat intr-o maniera intunecata, cu cateva momente amuzante. De asemenea, scenariul ridica cateva probleme legate de societatea din ziua de azi. 

Pe langa cei doi protagonisti, se fac remarcati si Anton Yelchin, John Hurt si Mia Wasikowka, cu niste prestatii excelente. 

In concluzie : unul dintre putinele filme cu adevarat bune din 2013. Merita vazut pentru dialoguri, actori si coloana sonora.

Nota : 8,50/10

Continue reading →

Nebraska (2013)

In fiecare an, printre filmele nominalizate la Oscar, se gaseste o mica bijuterie, care-ti da senzatia ca inca se mai pot face productii simple, sincere si fara ajutorul efectelor speciale.

Dupa o poveste "emotiononta" a unui sclav care a fost tinut in captivitate timp de 12 ani; dupa o escrocherie in stil american; dupa dezmatul unui lup; dupa o poveste de dragoste necomformista; dupa peripetiile unui capitan atacat niste somalezi nemancati; dupa aventura unui bolnav de SIDA si dupa o misiune in spatiu ( n-am vazut inca Philomena ) se regaseste aceasta poveste emotionanta despre un batranel ( Woody Grant ), fost alcoolic, care primeste o scrisoare in care este instiintat ca a castigat un premiu consistent de un milion de dolari. Desi familia ii spune ca e o farsa, el tot insista sa plece in Lincoln, Nebraska pentru a ridica premiul. Intr-un final, fiul lui mai mic ( David Grant ) se ofera sa-l duca cu masina, oferindu-i astfel, o calatorie minunata, menita sa-i apropie din nou pe cei doi.

Tragi-comedia lui Alexander Payne ( Sideways, The Descendants ) pare la prima vedere un film usor si relaxant, dar in spatele povestii se ascunde o drama de familie, emotionanta. Scenariul contine multe momente amuzante si pline de ironie ( ex. : sapca pe care o poarta
la final Woody ), care se alterneaza cu cele emotionante.

Asistam la o prestatie actoriceasca de nota 10 din partea lui Bruce Dern si din partea actritei June Squibb. Marea surpriza este Will Forte (actor cunoscut din Saturday Night Live), care joaca foarte bine in rolul lui David.

In concluzie :  Un film despre relatiile din tata si fiu, despre viata simpla pe care o duc oamenii din zonele rurale si despre lucrurile simple ale vietii. Nebraska se afla in top 5 filme ale anului 2013 si este cel mai bun film de la premiile Oscar fara niciun dubiu.

                                          Nota : 9/10

Continue reading →

The Wolverine (2013)

 Total diferit de alte filme cu Super eroi, “The Wolverine” este axat mai mult pe rezolvarea problemelor psihologice ale personajului principal, decât pe lupte.
   
 Filmul începe cu una din amintirile lui Logan care se petrece în timpul celui de-al doilea război mondial. Este vorba de momentul detonării bombei atomice în Nagasaki. Logan îl salvează pe unul din soldații aflați în oraș, apărându-l de radiațiile puternice ale bombei. Astfel se crează o legătură foarte puternică între cele două persoanje.   Pelicula este foarte bine structurată, ideile fiind cursive, dar fiind în același timp și misterioasă. Premiza filmului fiind cea că marele afacerist Yashida dorește să îl întâlnească pe Logan pentru a-i mulțumi pentru că i-a salvat viața. Adevărul fiind că Yashida râvnea la viața veșnică cu care Logan considera că a fost blestemat. Motivul fiind cel de a continua să își conducă firma "Yashida Industries", pe care o considera incapabil de condus de fiul său.
   
Filmul prezintă și o latură tristă, cea a trădării între tată și fiică și dorința de a îți ucide aproapele doar pentru a obține succes financiar. Chiar dacă scenele de acțiune sunt spectaculoase, nu asta fac filmul special, ci mentalitatea japoneză, încă bazată pe valorile tradiționale, chiar dacă acțiunea se petrece într-o Japonie modernă.
 
 În concluzie, filmul a fost MULT mai bun decât mă așteptam, iar eu îl recomand.
 

     Nota : 8/10

Continue reading →

Oldboy (2013)

Spike Lee a avut mult tupeu si curaj sa regizeze remake-ul celebrului film corean. Originalul regizat de Chan-Wook Park a fost un film socant, macabru, plin de duritate si greu de urmarit, iar sentimentul de tensiune pe care l-a transmis timp de doua ore varianta din 2003 este foarte greu de copiat. Pana la urma, Oldboy-ul din 2013 este o copie, mult mai slaba si fara emotie, in care totul este sters si dat pe fast forward. 

Joe Doucett e un creator de publicitate răpit şi ţinut ostatic timp de 20 de ani, într-o cameră izolată, ca o celulă, din care nu vede pe nimeni, doar imagini la tv. Apoi, într-o zi, e eliberat brusc şi fără nicio explicaţie. Devenit liber, el începe să-şi execute planul de răzbunare la care s-a gândit în ultimii 20 de ani şi încearcă să descopere cine l-a pedepsi, însă îşi dă seama că e în continuare prin într-o reţea e conspiraţie. ( sursa : CinemaRX ) 

Intial, n-am fost fermecat de filmul lui Chan-Wook Park, dar in timp, si-a lasat amprenta undeva in interiorul meu. Scenariul a fost mult mai complex si mai captivant, iar actorii au facut o treaba minunata, in special Min-sik Chol care a portretizat excelent un barbat de varsta mijlocie disperat dupa razbunare. 

In noua varianta, scenariul este cursiv, nu aduce nimic nou fata de original si nici nu reuseste sa fie la fel de captivant. Cei care nu au vazut filmul coreean, vor fi cu siguranta incantati si socati de final. Pentru ceilalti, s-ar putea sa fie o pierdere de vreme. Mie, personal, mi s-a parut reusit. Nu m-a plicitisit si nici nu mi-a lasat un gust amar in final. Totul s-a datorat actorilor. Chiar daca Josh Broslin ( No country for old men ) si Elizabeth Olsen ( Liberal Arts ) fac roluri bune, sarea si piperul filmului a fost Samuel L. Jackson.  A aparut doar pentru cateva minute, dar a reusit sa capteze atentia si sa aduca o nota umoristica filmului. 

In concluzie : chiar daca nu se ridica la inaltimea originalului, Oldboy-ul lui Lee poate fi vazut de cinefilii deschisi la o varianta hollywoodiana a unui film ce a facut istorie.  


                                                          Nota : 5/10

Continue reading →

Saving Mr. Banks (2013)

 Horia :  Filmul prezinta lupta directorilor studiourilor Disney de a dobandi drepturile de autor pentru romanul Mary Poppins, scris de P.L.Travers. Celebra autoare era o persoana dificila, plina de fite englezesti, care timp de 20 de ani, ii refuza propunerile celebrului Walt Disney de a merge la studiourile Disney pentru a incepe lucrul la scenariul filmului. Intr-un final, ea accepta, din cauza lipsei de bani, sa mearga in Los Angeles.  

Filmul este prezentat foarte frumos pe marele ecran, acompaniat superb de Emma Thompson ( imi pare rau ca n-a fost nominalizata la Oscar, merita mai mult decat Sandra Bullock sa se afle in acea lista ) si Tom Hanks, care m-a impresionat dupa rolul prost pe care l-a facut in Captain Phillips. Mai trebuie mentionati si Paul Giamatti si Colin Farrel, care au fost foarte buni. 

Scenariul este bine structurat si gandit, cu cateva replici delicioase sau emotionante ( precum flashback-urile din copilaria autoarei ).  

In concluzie : Saving Mr. Banks este un tribut adus lui Walt Disney si aniilor 60, frumos ambalat si prezentat, plin de momente savuroase si emotionante. Trebuie vazut! 

 Nota : 8/10 

 

Stefan : Nu pot spune că am fost interesat să văd acest film. Pur și simpu s-a ivit ocazia într-o zi, așa că nu am putut refuza o lucrare care are, totuși, în rolurile principale doi actori extraordinar de buni. Pot spune, cu mâna pe inimă că a fost cea mai bună decizie în ziua aceea.

    

 Filmul urmărește povestea fascinantă care stă la baza filmului Mary Poppins.  Totul pornește de la indoielile autoarei, P.L.Travers (Emma Tomphson ), care este sceptică în privința acordării drepturilor de ecranizare a cărții sale Studiourilor Disney, deținute de W alt Disney ( Tom Hanks ).

    

 Impresia pe care o ai ca privitor, în prima jumătate a filmului, este că Travers pur și simplu nu vrea să acorde drepturile casei de producție doar din orgoliu. Pe parcurs ce filmul înaintează privitorul află, cu ajutorul oscilațiilor dintre copilăria și prezentul autoarei, că motivul pentru care aceasta refuza orice idee a producătorilor este foarte simplu. Nu este vorba nici de orgoliu, nici de capriciu. Este vorba de faptul că P.L.Travers nu era psihic pregătită să vadă sub forma unui film povestea care îl avea protagonist pe tatăl ei. Motivul venirii lui Mary Poppins fiind, defapt, cel de a îl salva pe tatăl copiilor, nu pe copii.

   

 Interpretarea este superbă, iar filmul are niște momente emoționante foarte puternice. Ideea de oscilare între trecut și prezent este foarte bine pusă în scenă și îi oferă filmului un caracter aparte. Foarte puține filme m-au impresionat la fel de mult cum m-a impresionat “Saving Mr. Banks”.

 Nota :9,5/10

     Media generala : 8,75/10

Continue reading →

Grand Piano (2013)

Rareori ti-e dat sa gasesti un thriller perfect, cu o idee interesanta si care sa te tina lipit de scaun pana la sfarsit. Grand Piano se enumera printre ele, reusind creeze o atmosfera plina de suspans, care-ti pastreaza interesul ridicat si te face sa astepti cu nerabdare deznodamantul.

In Grand Piano il regasim pe Tom Selznik, un pianist foarte talentat, a carui cariera s-a dus pe apa sambetei din cauza tracului care il impiedica sa mai urce pe scena si sa sustina concerte. Dupa o pauza de 5 ani, Tom se hotaraste sa-si infrunte emotiile si sa cante la o gala, insa, inaintea concertului, gaseste pe una din partiturile sale, un mesaj amenintator, in care este instiintat ca daca nu va canta perfect, va muri impreuna cu sotia lui.

Grand Piano este un film bun din toate punctele de vedere. Actorii joaca foarte bine. Elijah Wood este foarte convingator, iar degetele i se misca fantastic pe pian, de parca ar fi  pianist de meserie. Coloana sonora este perfect aleasa, pentru ca ii impune spectatorului o stare de incordare. Scenariul este foarte bine transpus pe ecran de necunoscutul Eugenio Mira, care are grija ca fiecare cadru sa arate splendid.

 

In concluzie : Grand Piano este clar un must-see pentru cinefili si se regaseste in topul meu personal cu cele mai bune filme din 2013. 

  

Nota : 8/10

Continue reading →

Frozen (2013)

In mod clar, studiourile Disney stiu sa faca o animatie ca la carte si au demonstrat asta de foarte multe ori ( Cars, Finding Nemo, Ratatouille, Wall-E, Toy Story si multe altele ), iar Frozen este inca o dovada ca nu si-au pierdut din imaginatie si talent. Animatia de fata este magica!

A trecut destul de multa vreme de cand am vazut o animatie ( the Croods, prin mai sau iunie ), pentru ca nu ma mai simt atras de povestile pe care vor sa le transmita, iar umorul din majoritatea este facut special pentru copii pana in 10 ani. Ultimile animatii de la Disney pe care le-am vazut au fost Tangled si Brave, care mi s-au parut niste filme proaste, asa ca sperantele mele legate de Frozen era foarte mici. Din fericire, m-am inselat. Frozen este combinatia perfecta de comedie si aventura, cu niste personaje pe care este imposibil sa nu le indragesti ( ooo daa, omul de zapada, Olaf, face toti banii ). Am citit multe critici in care lumea reprosa filmului ca protagonistii sunt asemanatori cu cei din Tangled. In proportie de 50%, aceasta afirmatie este adevarata, doar ca, dupa parerea mea, personajele din Frozen sunt mult mai simpatice pentru public si aduc mai multe zambete pe buze. Sunt mult mai bine conturate si mult mai amuzante.

   
Mi-au placut mult melodiile care au acompaniat intr-un mod foarte frumos si original povestea. Piese ca si "Do you want to build a snowman", "Let it go" sau "In summer" te incanta. Totusi, fata de varianta lui Demi Lovato la piesa "Let it go", prefer felul in care o canta Idina Menzel. Ii da sensibilitate si iti transmite ceva (Demi Lovato mi-a transmis doar o placere nebuna de a apasa pe "Stop").

In concluzie : Frozen e animatia care demonstreaza ca inca se poate aduce ceva de calitate in materii de desene animate si e un must-see pentru orice categorie de varsta.

                                                     
                                                       Nota : 8/10 

                                         

Continue reading →

The Spectacular Now (2013)

Sutter Keely este un adolescent in ultimul an de liceu caruia ii place sa traiasca clipa. Dupa o petrecere de la care se intoarce beat, se trezeste in curtea adolescentei Aimee Finicky. Treptat, cei doi ajung sa se simta atrasi unul de altul.

Scenaristii filmului (500) Days of Summer propun o alta poveste de dragoste, nu la fel de interesanta ca pelicula mentionata mai sus, dar la fel de fermecatoare si de simpatica.

Modul prin care acest film reuseste sa surprinda este acting-ul celor doi actori, care ofera niste prestatii foarte bune.

Se regaseste in mod clar, printre cele mai bune filme din acest an.

In concluzie : The Spectacular Now este inteligent, amuzant, emotionant si trebuie vazut. Dupa cum bine spune si Peter Travers de la revista Rolling Stone : "Hits you like a shot in the heart".

                                                          Nota : 7,50/10 

                                         Trailer

Continue reading →

All is lost (2013)

"I'll never say goodbye, I'll never tell you lies, I'm never gonna die, Amen." Alexander Ebert - Amen   

All is lost prezinta o poveste de tipul "Man vs Nature", despre un barbat ( in genericul de final apare cu titulatura "Our Man", eu o sa-i spun Gigel ), care se afla in mijlocul unui ocean cu iacht-ul sau. Cand se trezeste, Gigel descopera ca ambarcatiunea lui a fost lovita de un container si incepe sa se scufunde. De aici incepe toata actiunea.  

Ce stim noi despre Gigel? Ca e blond, ca are undeva in jur de 60 de ani (?) si ca-i place sa navigheze. Alte detalii legate de Gigel sunt invaluite in mister. Gigel este foarte bine jucat de Robert Redford, care ar fi meritat o nominalizare de la academie, pentru rolul lui care sa bazeaza doar pe mimica fetei lui si pe actiunile pe care le face pentru a ramane in viata.  

Pe toata durata filmului, te intrebi de multe ori : "Ce Dumnezeu cauta pensionarul asta in mijlocul unui ocean?!"; intrebare la care nu primesti niciun raspuns concret pana la sfarsitul filmului. 

Alte plusuri pe care filmul le scoate in evidenta sunt : cadrele cu marea care-ti taie respiratia si coloana sonora, nu foarte des intalnita film ( piesa Amen de pe genericul filmului este geniala ). 

In concluzie : All is lost e un film destul bun, dar caruia ii lipseste acel ceva care sa te emotioneze sau care sa-ti pastreze interesul ridicat pana la final.  


                                                            Nota : 6/10   

                                                 
                                                           Trailer All is lost (2013)

Continue reading →

Her (2013)

Her (2013) este un film care se remarca prin scenariul fantastic, scris de Spike Jonze, prin interpretarea foarte buna, oferita de Joaquin Phoenix, prin coloana sonora impecabila si cam atat.

De cand am vazut trailerul, asteptarile mele au fost foarte mari si recunosc ca sunt usor dezamagit de aceasta pelicula. Un scriitor, pe nume Theodore, divorteaza de sotia lui si incepe sa se simta singur. Deoarece duce lipsa de o viata sociala, se ataseaza de un sistem de operare, numit Samantha ( interpretat foarte bine de vocea actritei Scarllet Johansson ). Premiza este foarte buna si originala, dar are cativa timpi morti, care te fac sa te plictisesti si sa te intrebi cat mai dureaza filmul.

Totusi, relatia neconventionala dintre cei 2 este frumos dezvoltata si portretizata pe ecran si este placut sa vezi cum personajul interpretat excelent de Joaquin Phoenix se transforma dintr-un barbat singuratic si trist, intr-un om fericit si plin de viata.

  

   

Din distributie, am remarcat-o si pe Olivia Wilde, care a facut un rol bun, in perioada scurta in care s-a aflat pe ecran.                                                                                                                                                 

Un plus al filmului, care se remarca in cele doua ore de rulare, ar fi coloana sonora EXCELENTA compusa de Owen Pallet ( The Box - un alt film cu o coloana sonora de exceptie ), iar piesa Moon Song ( interpretata in film de Scarlett Johansson si Joaquin Phoenix ) este superba si iti da o stare de melancolie si tristete.

Legat de nominalizarile de la Oscar, merita sa castige premiul pentru coloana sonora si scenariul original. Imi pare rau ca Joaquin Phoenix n-a fost nominalizat la categoria de cel mai bun actor, chiar daca a facut un rol mult mai bun decat protagonistul din 12 Years a Slave.

In concluzie : Her are un ritm destul de lent, care poate pune la incercare rabdarea specatorului, dar este cu siguranta, un must-see pentru orice iubitor de film.


                          Nota : 7,50/10 


                        Trailer Her ( 2013 )

Continue reading →

Grudge Match (2013)

 "Grudge Match" este un film simpatic, cu o poveste amuzanta si cu o distributie carismatica. 

 Premiza de la care filmul porneste este una destul de interesanta :  Stallone şi De Niro sunt doi pugilişti veterani a căror rivalitate a devenit celebră dincolo de graniţa sportului. În anii de glorie, niciunul dintre ei nu a reuşit să-şi dovedească supremaţia în faţa celuilalt. În anul 1983, chiar înainte de meciul dicisiv, Sharp (Sylvester Stalone) şi-a anunţat retragerea fără a da o explicaţie. Acum, la 30 de ani de la nefericitul eveniment care le-a distrus cariera, un promotor de box le face o ofertă de nerefuzat: să ducă lupta la final odată pentru totdeauna. " Teoretic, filmul este o combinatie intre Rocky si Raging Bull. 

 Din aceasta distributie buna, e imposibil sa nu-l remarci pe Alan Arkin, care, in combinatie cu Kevin Hart, ofera niste secvente foarte amuzante. Stallone se descurca destul de bine in rolul sau, dar din pacate, este eclipsat constant de DeNiro. DeNiro joaca foarte bine si dupa parerea mea, acesta este unul dintre cele mai bune roluri ale lui din ultima vreme. Din distributie l-am mai remarcat si pe Jon Bernthal ( The Walking Dead, The Wolf of Wall Street ). Kim Basinger este minusul distributiei, avand un rol de umplutura.  

 Un alt lucru care iese in evidenta in acest film este coloana sonora. Melodiile celor de la The Rolling Stones, The Heavy sau Phillip Phillips sunt foarte bine alese. 
  
 Singurele minusuri pe care filmul le are sunt secventele care incearca sa aduca putin dramatism filmului, dar care sunt neconvingatoare, pentru ca sentimentele actorilor nu reusesc sa emotioneze spectatorul.  

 In concluzie : Un film reusit, care-ti da o stare de bine timp de 2 ore. 
   

                                 Nota : 6,50. 


Trailer

Continue reading →

Premiile Oscar 2014 - Nominalizari.

1. American Hustle 
 
 American Hustle m-a atras cu doua lucruri : distributia foarte bine aleasa si dialogul plin de replici amuzante si memorabile. Filmul are cele mai mari sanse la premiul cel mare, chiar daca nu e cel mai bun film din competitie. La categoria "Cel mai bun actor", Christian Bale n-are nicio sansa, chiar daca a jucat foarte bine, pentru ca batalia pentru premiu se da intre DiCaprio si McConaughey. Sper ca Jennifer Lawrence sa castige premiul pentru cea mai buna actrita in rol secundar.

     



2. Captain Phillips


 Dupa parerea mea, filmul asta e in top 10 cele mai proaste filme

facute vreodata. Mi se pare imposibil ca mizeria asta sa fie nominalizata la premiul de "Cel mai bun film". In primul rand, felul in care a fost realizat lasa de dorit. In al doilea rand, actorii sunt penibili. In acest film, Tom Hanks face cel mai prost rol al carierei lui, chiar ma bucur ca n-a fost nominalizat la categoria de "Cel mai bun actor" si m-a facut sa-l urasc ca actor. Apoi, nu inteleg cum Barkhad Abdi a fost laudat si nominalizat la Oscar. N-are niciun farmec si nu este deloc convingator in rolul de pirat somalez. Mai mult ma sperie persoanjele din desenul animat "Curaj, caine fricos". Nu-l recomand nimanui. 

3. Dallas Buyers Club 

"Dallas Buyers Club" e un film bun. Punctul la care filmul exceleaza este acting-ul actorilor. Matthew McConaughey are cele mai mari sanse sa castige premiul cel mare la categoria sa si cu parere de rau pentru prestatia lui DiCaprio, sunt sigur ca McConaughey o sa plece cu premiul acasa. De asemenea, sunt sigur ca Jared Leto o sa ia premiul la categoria sa.

       

4. Gravity 

 Gravity e cel mai specatculos film aparut in ultimul deceniu. Fiecare cadru iti taie respiratia. Din pacate, entuziasmul meu legat de acest film a disparut imediat cum am parasit sala de cinematograf. Finalul chiar m-a dezamagit. 

  Singurele premii pe care trebuie sa le ia sunt : 

   - Cel mai bun regizor; 

   - Cea mai buna imagine; 

   - Cel mai bun montaj; 

   - Cea mai buna scenografie; 

   - Cele mai bune efecte speciale. 

 La categoria de cea mai buna actrita, Sandra Bullock n-are nicio sansa in fata lui Cate Blanchett. 

5. 12 Years a Slave ( sau mai bine spus : 2 Hours of Shame ) 

 Michael Fassbender este singurul lucru bun al filmului.  

Nu e deloc asa extraordinar cum il lauda toti criticii. Scenariul este destul de slab, in ciuda faptului ca povestea lui Solomon Northup e una foarte interesanta din care se putea realiza o capodopera. Titlurile de "noul Schindler's List s.a.m.d" sunt exagerate.  

 Sunt alte filme despre tema sclavagismului mult mai bune, ca si Django Unchained sau The Help.  

 Sunt putine premii pe care 12 Years a Slave le poate castiga. Dupa mine, e unul dintre cele mai slabe filme din competitie si-mi pare rau ca pelicule ca Inside Llweyn Davis, Rush sau Fruitvale Station n-au intrat in batalia pentru titlul de cel mai bun film al anului. 

6. The Wolf of Wall Street  

                    

 TWOWS e cel mai bun film din cele mentionate mai sus, dar are putine sanse sa castige marele premiu, pentru ca nu abordeaza o tema sensibila americanilor, ca 12 years a slave sau o poveste bazata pe politica si coruptie, ca American Hustle. 

 In ciuda faptului ca filmul dureaza 3 ore, nu are timpi morti. Fiecare scena te vrajeste prin interpretarea lui DiCaprio ( daca n-ar fi in competitie cu McConaughey, ar lua Oscar-ul fara niciun dubiu ), care face rolul carierei sale.  

  E cel mai amuzant, neconventional si surprinzator film anului.     

  

Continue reading →