Feel Good Tuesday : J. Edgar (2011)

De-a lungul vieţii sale, J. Edgar Hoover avea să devină cel mai puternic  om din culisele scenei politice a Statelor Unite ale Americii. În calitate de şef al FBI-ului, timp de aproape 50 de ani, nimic nu i-a stat în cale, pentru a-şi proteja ţara. Rezistând schimbării a 8 preşedinţi şi desfăşurării a 3 războaie, Hoover a luptat cu disperare pentru prevenirea pericolelor care îi vizau ţara, luând atitudine chiar şi în faţa falselor ameninţări. 

Cu toate că metodele lui erau pe cât de nemiloase, pe atât de eroice, Hoover îşi găsea de fapt plăcerea în stârnirea admiraţiei celor din jurul său. Un om care ştia să preţuiască secretele, în special pe cele ale altora, Hoover nu s-a temut niciodată să folosească informaţiile pe care le avea, chiar împotriva conducătorilor ţării. Întelegând că informaţia înseamnă putere şi că frica poate genera multiple oportunităţi, şeful FBI-ului a recurs la această strategie pentru a obţine o influenţă fără precedent şi o reputaţie formidabilă, aproape de neatins. ( sursa : Cinemagia ) 

Mi-a placut neasteptat de mult si nici nu ma asteptam sa fiu placut surprins de structura filmului ( flshback - prezent - flashback - prezent s.a.m.d ) si de scenariu. Clint Eastwood a facut o treaba minunata din spatele scaunului de regizor, pentru ca, din punct de vedere tehnic, J. Edgar este impecabil. Cadrele sunt bine filmate si contrastul imaginii este perfect ( mai ales in flashback-uri, unde, multimita imaginii, ii este transmis spectatorului aerul anilor 20 ). 

Scenariul este bine scris, dar are mici probleme, pentru ca spre final devine lalait. Consider ca evenimentele care sunt prezentate in ultima jumate de ora a filmului, puteau fi mai alerte, mai interesante.  

Un lucru care-mi place mie la Clint Eastwood este ca reuseste sa scoata de la distributie roluri formidabile ( ex : Sean Penn in Mystic River sau Angelina Jolie in Changeling ). Leo DiCaprio face, dupa parerea mea, rolul vietii in J. Edgar. A fost extrordinar de urmarit interpretarea pe care o ofera. Armie Hammer mi-a dovedit ca poate sa joace, in rolul lui Clyde Tolson, un personaj destul de complex.  

De ce recomandam filmul : J. Edgar este o biografie interesanta, care marcheaza revenirea lui Eastwood, cu un film bun ( spre deosebire de *cough* Hereafter *cough* ) pe marele ecran. Asta nu ne face decat sa asteptam urmatorul proiect al regizorului. 

Continue reading →

Hugo (2011)

 Romanul "Inventia lui Hugo Cabret" scris de Brian Selznick, pe care l-am citit pe nerasuflate la varsta de 8 ani, m-a introdus in lumea magica a personajului principal Hugo, un baiat orfan de 12 ani, care traieste in peretii unei gari din Paris in timpul anilor 1930. Singurul lucru care i-a ramas amintire de la tatal sau, este un automaton care are nevoie de o cheie speciala pentru a putea functiona. Aventura lui porneste atunci cand Papa George, vanzatorul unui magazin de jucarii, il prinde furand un soarece mecaninc. Daca romanul a fost magic si plin de aventura, filmul lui Martin Scorsese se rezuma la a fi doar simpatic, neavand nimic special, ( cu exceptia imaginii perfecte ) si fenomenal de oferit.  

Am tot evitat sa urmaresc acest film din cauza actorului principal, care nu mi s-a parut deloc potrivit pentru rolul lui Hugo si din cauza faptului ca am tot asteptat aceasta pelicula cu sufletul la gura din 2007 ( atunci au existat niste zvonuri ca e in productie ), dar entuziasmul meu a scazut treptat, vazand ca trec anii, iar pe acest proiect s-a asternut praful. Iar acum, ca in sfarsit am reusit sa-l vad, pot spune ca sunt putin dezamagit. 

Un lucru pe care l-am adorat la acest film a fost imaginea fara cusur. Fiecare culoare este perfecta si iti da senzatia ca te aflii in perioada aniilor 30. Daca realizarea tehnica este perfecta, scenariul are mici hibe in comparatie cu cartea. Acolo totul era foarte bine structurat si explicat. In film, din pacate, totul se reduce la chestii simple, fara prea multe explicatii. Dar nu ajungea ca scenariul este aiurea, si interpretarea lasa mult de dorit. Daca Ben Kingsley face un rol foarte bun, ceilalti actori joaca chiar prost. Asa Butterfield nu este deloc potrivit pentru rolul lui Hugo. Este inexpresiv si nu reuseste sa transmita nicio emotie. Chloe Grace Moretz ( da, tipa care a fost fantastica in rolul Hit-Girl din Kick Ass ) e plictisitoare si nu are niciun farmec. E chiar enervanta in unele momente. Legat de Sacha Baron Cohen, spune doar ca ar trebui sa ramana la filmele lui ( Borat, Bruno, The Dictator ).

Singurul lucru pentru care "Hugo" poate fi laudat este omagiul adus filmelor lui Georges Melies. 

In concluzie : "Hugo" este o mare dezamagire, in ciuda faptului ca este regizat de Martin Scorsese.   

Nota : 4,50/10

Continue reading →

Perfect Sense (2011)

Filmul prezinta o idee interesanta, bine pusa in practica de regizorul David Mackenzie ( Spread, Hallam Foe ). O epidemie ciudata, care are drept simptome pierderea simturilor omenesti, se raspandeste in intreaga lume. Filmul se axeaza pe povestea de dragoste dintre Michael ( de meserie bucatar ) si Susan ( un medic epidemiolog ) si pe incercarea lor de a se descurca fara simtul mirosului, gustului, auzului si in final, fara simtul vederii.

Este un film sensibil, care te face realizezi frumusetea vietii si care te emotioneaza pana la lacrimi.

Cei doi actori, Ewan McGregor ( The Ghost Writer, the Impossible ) si Eva Green ( Casino Royale, Dark Shadows ) fac o treaba minunata. Monologul narat de Eva Green iti taie rasuflarea, prin sensibilitatea si prin profunzimea cu care descrie fiecare simptom al virusului.

 In concluzie : Perfect Sense este o mica bijuterie a cinematografiei internationale, care iti deschide ochii asupra vietii si care iti ramane in minte multa vreme dupa vizionarea lui. Eu am savurat fiecare moment din Perfect Sense si l-as revedea si a doua oara, cu aceeasi placere.

                                                         Nota : 8,50/10 

                                              Trailer

Continue reading →