Closer To The Moon (2014)

   Personal nu sunt un mare admirator sau cunoscator al cinematografiei romane insa rareori am acordat timp si unor filme autohtone. Imi aduc aminte cu destul entuziasm vizionarea unor filme precum "Moartea Domnului Lazarescu" sau "4 Luni,3 Saptamani si 2 Zile" insa prea putin am acordat atentie altori realizari cinematografice realizate de romanii nostri.Poate merit putina judecata ca nu imi arat interesul pentru filmele noastre insa pur si simplu nu gasesc foarte multa motivatie pentru a viziona astfel de productii.Totusi de foarte mult timp imi doream sa vad "Closer To The Moon" , un film care mi-a starnit foarte mult entuziasmul datorita faptului ca doi actori foarte importanti au lucrat sub bagheta unui regizor precum Nae Caranfil.Nu am nici cea mai mica idee despre munca acestui regizor insa stiu cat de mult este apreciat, iar dupa vizionarea productiei am realizat de unde exista atata iubire pentru filmele dansului.

  Closer To The Moon mi s-a parut un film absolut fantastic care, cu o usurinta iesita din comun m-a impresionat si emotionat teribil de mult. Are o poveste atat de interesanta ce prezinta niste evenimente absolut uimitoare, iar personajele centrale mi s-au parut foarte bine conturate.Evenimentele prezentate nu au cum sa nu iti starneasca interesul si cu siguranta cred ca daca la un moment dat ii vei acorda timpul necesar acestui film,vei ramane uimit de actiunea filmului si de modul in care aceasta varianta a povestii a fost prezentata.Regia filmului este absolut geniala si mi-a placut foarte mult nivelul vizual al filmului.De-asemenea Bucurestiul anului 59' m-a surprins placut din toate punctele de vedere si am ramas surprins de modul in care regizorul a reusit sa aduca la viata acea perioada.

 Pe langa povestea uimitoare si regia absolut impresionanta,am ramas placut surprins si de actorii implicati in acest proiect.In primul rand in evidenta ies Vera Farmiga si Mark Strong, si chiar si acum, la putin timp dupa ce am terminat filmul, tot nu pot sa realizez faptul ca acestia au lucrat sub atenta observatie a unui regior roman.Oricum cei doi actorii isi fac treaba excelent si isi arata inca odata clasa si reputatia.Pe langa cele doua nume sonore distributia este completata foarte inspirat si chiar nu am gasit niciun repros de adus cuiva.Mi-a placut foarte mult modul in care s-au descurcat actorii iar acest lucru contribuie decisiv la sustinerea povestii si la realismul acesteia.

  Closer To The Moon este un film care surprinde foarte mult datorita unui mix interesant de sentimente pe care publicul il primeste din partea acestuia.Uneori foarte amuzant si plin de voie buna insa cand este nevoie situatia devine si mai intensa sau mult mai sensibila.Un final foarte bun care a incheiat cu brio o poveste atat de interesanta, iar pe tot parcursul filmului am ramas uimit de evenimentele prezentate.Probabil publicul mai batran ar trai acest film cu o oarecare nostalgie si chiar ma intreb oare cate persoane au idee despre evenimentele din vara anului 1959.Eu personal nu stiam nimic despre acest jaf si am aflat de aceasta poveste odata cu aflarea unor detalii despre acest film, iar acum ma bucur enorm ca in sfarsit am vizionat acest film.Recomand cu foarte mult entuziasm Closer To The Moon si sper sa va impresioneze.Din partea mea primeste cu multa usurinta nota 9 si o calda recomandare.

Continue reading →

Alt Love Building (2014)

Cateva cuvinte : Cu parere de rau pentru prima parte din Love Building : Alt love building este cel mai patetic film romanesc facut in acest an si de asemenea, este primul film de la care mi-am dorit sa ies din sala de cinema. Astfel, va recomand sa nu mergeti la aceasta mizerie *care apropo, dureaza 2 ore* si sa faceti altceva mai pretios cu timpul dumneavoastra. In acest mod, poate intelege si aceasta Iulia Rugina ca ar trebui sa se lase de regizat. 

Cu multi respect : 1/10

Continue reading →

#Selfie (2014)

"Nemuritori, învingători din simpli visători." 

Selfie spune povestea a trei puștoaice de clasa a 12a care pleacă la mare cu două zile înainte de BAC. Acolo, ele se împrietenesc cu trei băieți, ce fură cărți de credit pentru a face rost de bani și împreună vor avea parte de un weekend distractiv și plin de surprize.

Încep prin a spune că Selfie e o surpriză din câteva puncte de vedere. În primul rând, umorul este de calitate. Au existat multe secvențe în care sala era pe jos de râs. Aceste momente au fost bine interpretate de Răzvan Vasilescu si Vlad Logigan ( care are ceva din înfățișarea lui Mihai Mălaimare ), și surprinzător de Smiley si Alex Velea ( scurta lor apariție a fost reușită ).

In al doilea rand, #Selfie are un aer fresh si vesel, in contradictie cu filmele romanesti aparute dupe 2000 si acest lucru e un avantaj, pentru ca il face mai acesibil pentru publicul larg care se duce la filme doar pentru popcorn sau nachos.

Tinand cont ca nu este un film ce se vrea extraordinar, are MULTE minusuri destul de enervante. In primul rand scenariul. Este ok in unele momente, dar exagerat in altele, precum scena cu plonjarea masinii in apa ( dramatism si suspans inutil si neconvingator ).

Nu mi-au placut exagerarile de limbaj si de comportament folosite in acest film. Adolescentii din ziua de azi nu spun fraze intregi in engleza si nu posteaza tot ce fac pe facebook sau instagram ( credeti-ma, sunt unul dintre ei ).

Daca i-am laudat pe Razvan Vasilescu si Vlad Logigan, acum trebuie sa mentionez si restul distributiei. Crina Semciuc e pe langa si pare din alt film ; blondina e penibila, facand din piesele dragute pe care le canta, momente numai bune de mers la toaleta ; Calinescu e destul de amuzant si joaca ok ; Levent Sali e simpatic, iar Olimpia Melinte e draguta, carismatica si s-a potrivit foarte bine in rol.

In concluzie : #Selfie e un film de vara, simpatic si easy-going. Daca-l veti urmari cu mintea deschisa si fara prea multe asteptari, s-ar putea sa nu va pierdeti doua ore degeaba. Daca nu, mai bine stati acasa.

                                                             Nota : 6/10

Continue reading →

Closer to the Moon (2014)

Rar apar filme cu adevarat bune, care pot fi considerate de arta si care minuneaza spectatorul.
Ultima productie al lui Nae Caranfil si-a lasat amprenta aceasta asupra mea si mi-a aratat motivul real pentru care iubesc filmele.  

Closer to the moon ia spectatorul si il plaseaza in Bucurestiul comunist din anul 1959, si  ii prezinta propria varianta a "Marelui jaf comunist", intr-o maniera plina de umor. Autorii jafului: patru bărbaţi şi o femeie, toţi comunişti situaţi la vârful ierarhiei de Partid, departe de orice lipsuri materiale. O lună mai târziu sunt arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte; dar în aşteptarea execuţiei sunt “invitaţi” să-şi joace propriile roluri într-o reconstituire cinematografică a acţiunii lor, menită să devină un film educativ şi de propagandă, destinat oamenilor muncii din întreaga ţară!  

Pe masura ce minutele filmului trec, spectatorul devine mai curios, pentru ca firul narativ ( desi stim toti cum se termina ) este destul de imprevizibil, iar detaliile despre personaje si despre scopul jafului pe care cei 5 l-au faptuit, apar treptat in cele 8 capitole. De asemenea, Nae Caranfil a prezentat perioada comunismului intr-un mod infrumusetat, stilizat si plin de magie. Closer to the Moon te asoarbe in poveste si te face sa uiti de viata cotidiana timp de 2 ore. 

La inceput am avut mici dubii legate de distribuirea in rolul principal feminin a Verei Farmiga, pentru ca nu mi se pare ca este o actrita buna, dar in acest film a fost superba. Plina de naturalete si de senzualitate, ea s-a potrivit de minune cu sarmantul Mark Strong. As indrazni sa zic ca sunt cele mai bune roluri din cariera lor. De asemenea si Harry Lloyd in rolul tanarului cameraman se descurca onorabil.  

In concluzie : poate fi considerat un blockbuster romanesc sau un film de arta, dar cert este ca, Closer to the Moon e una dintre cele mai bune pelicule romanesti realizate vreodata si il proclama pe Nae Caranfil drept cel mai bun regizor roman al momentului. 

                                       

                                                                 Nota : 9/10

Continue reading →

Roxanne (2013)

In ultimii ani, filmele romanesti s-au bazat pe aceeasi reteta : cadre lungi, replici seci si povesti triste petrecute in perioada comunista. Cu toate acestea, au existat si regizori mai indrazneti, care au incercat sa aduca un suflu nou cinematografiei romanesti, renuntand la reteta clasica a unei pelicule cu sanse mari la festivalele de film europene, precum Nae Caranfil ( Filantropica, Restul e tacere ) Adrian Sitaru ( Domestic ), Alexandru Maftei ( Buna, ce faci? ) s.a.m.d. . Printre cei enumerati, se adauga si debutantul regizor in lung-metraj, Valentin Hotea, care a prezentat publicului romanesc filmul Roxanne.

Roxanne spune povestea lui Tavi, un barbat ajuns la varsta de 38 de ani, caruia inca ii place sa copilareasca. Viata lui Tavi se schimba in ziua in care isi cere dosarul de la securitate si afla ca ar putea avea un fiu cu o fosta colega de liceu.

Pe langa scenariul bine scris si prestatia lui Serban Pavlu, care duce tot filmul in spate, am fost placut surprins de ritmul alert si de stabilitatea camerei de filmat. Daca in alte filme romanesti, precum Dupa Dealuri, camera se misca in toate partile, lasand impresia ca (,) cameramanul sufera de Parkinson, in Roxanne totul este filmat clar.

In concluzie : Dialogurile savuroase purtate intre Tavi si prietenul sau, Cretu si interpretarea lui Serban Pavlu fac din Roxanne un film de vazut.     
                     
                                            Nota : 7/10 

Continue reading →