Transformers: Age of Extinction (2014)

Posted by Horia on sâmbătă, iunie 28, 2014 in actiune, aventura, filme 2014, roboti | No comments

Prima parte fost ok. Efecte speciale bune, o poveste usurica si usor de digerat + niste actori simpatici. Transformers : Revenge of the Fallen a fost filmul de actiune perfect de vara, ce a pastrat elementele din prima parte, doar ca le-a imbunatatit. Transformers : The Dark Side of the Moon a fost singurul film la care m-a luat somnul in sala de cinema. Inlocuirea lui Megan Fox cu o tufa de venetia si cresterea duratei filmului n-au facut decat sa scada din valoarea seriei ridicata de partea a doua. In 2014, Michael Bay s-a intors cu lumea autobotilor pe marele ecran, de data aceasta cu o personaje noi si cu o poveste mai sumbra fata de ce ne-a prezentat pana acum.

Actiunea se petrece dupa 5 ani de la evenimentele din The Dark Side of the Moon, cand orasul Chicago a fost distrus de batalia finala dintre Autoboti si Decepticoni. In toata aceasta perioada, robotii care au supravietuit au fost vanati de CIA, cu scopul de a se face experimente pe ei. Tinta principala a CIA-ului este liderul autobotilor, Optimus Prime ( cu un look nou ). Aflat intr-o stare critica, Optimus este gasit de Cade Yeager, un inventator ce il ia acasa pentru a-l dezasambla si pentru a-i vinde piesele. El are "ghinionul" de a-l readuce la viata pe Optimus si astfel se trezeste in mijlocul bataliei dintre oameni si roboti.

Am mers la Transformers 4 cu asteptari mici, crezand ca o sa fie la fel de prost ( sau chiar mai prost ) decat partea a 3-a. Din fericire, mi-a oferit exact ce mi-as fi dorit de la un film de actiune cu roboti : multa actiune de calitate ( exceptand momentele in care pe ecran era un haos total ) si cateva glumite reusite. Din punct de vedere al efectelor speciale, filmul este exceptional. Exploziile, infatisarea robotilor si unele decoruri sunt foarte bine prezentate ( personal, n-am mai vazut astfel de efecte de la Pacific Rim ).

Dar tinand cont ca este un film de Michael Bay, avem parte si de mici dezamagiri. Cea mai mare buba este scenariul. Avem parte de replici proaste, uneori penibile ; personaje sterse ; scene terminate brusc s.a.m.d.  Tot la capitolul dezamagirilor se incadreaza si actiungul. Chiar daca avem parte de doua interpretari bune din partea actorilor Stanley Tucci si Mark Wahlberg, restul distributiei se joaca ca niste amatori. In rolurile negative ii avem pe Kelsey Grammer si Titus Welliver. Cei doi sunt total neconvingatori si lipsiti de orice urma de talent. Ca prezenta feminina, Nicola Peltz este frumoasa si atat.

Personal, am mai fost surprins si de coloana sonora, de care s-au ocupat de aceasta data cei de la Imagine Dragons ( una din trupele mele preferate de rock alternativ ). Se pare ca decizia de a-i schimba pe cei de la Linkin Park de la carma soundtrack-ului a fost o alegere inspirata.

In concluzie : poate varsta mea frageda sau imaturitatea de care dau uneori dovada au fost factorii care m-au facut sa ma bucur de Tranformers: Age of Extinction. Nu au existat momente moarte si nici n-am simtit trecerea celor doua ore jumate, asa ca partea a 4-a din seria Transformersilor este un guilty pleasure pentru mine.

                                                             Nota : 6/10